Relatia la distanta

Si-am zis ca scriu despre relatia la distanta, dar am simtit ca inca nu este momentul pentru acest subiect. De atunci si pana acum altele au fost mai importante: alte subiecte, alte stari, alte trairi. Si le-am lasat sa se scrie, sa isi implineasca rolul si sa se traiasca prin mine.

Nu am sa-ti spun nimic nou. Cel mai probabil tu deja stii toate cele ce urmeaza sa le citesti. Nu te astepta la nimic nou, nu te astepta sa fiu pro sau contra relatiilor la distanta si nici macar nu te astepta sa te conving de ceva. Nu o sa fac nimic din toate astea, doar o sa-ti spun ceea ce simt acum, fix in acest moment.  Singura diferenta este perspectiva din care privesc lucrurile.

Niciodata nu am incercat sa te conving de nimic. Prin ceea ce am scris, doar am incercat sa-ti ofer si o alta opinie – a sufletului, care sa-ti daruiasca mai multa claritate si constientizarile necesare pentru a evolua.

Daca am reusit sa aduc un strop de lumina, de speranta si de incredere, daca am reusit sa aduc un plus de valoare vietii tale, daca ai simtit sa faci inca un pas spre viata adevarata si fericirea pe care ti-o doresti, eu ma declar multumita, caci mi-am implinit scopul cu fiecare articol pe care l-am scris pana acum.

Parerea personala despre relatia la distanta

Am auzit de atatea ori faptul ca “o relatie la distanta nu rezista prea mult”, incat, la un anumit moment in viata mea, chiar incepusem sa cred acest lucru. Si daca tot ma identificam, viata imi oferea intotdeauna experiente care sa-mi confirme parerea.

Existau si exceptii in care nu mai credeam pentru ca batusem in cuie un adevar care nu ma lasa sa vad si altceva. Evident ca existau exceptiile care intareau regula, iar daca o relatie la distanta rezista, imi spuneam in sinea mea: „Eh, ei au avut noroc!”

Norocul si-l face omul cu mana lui, iar cand vine vorba de noroc in dragoste, cu atat mai mult. Omul are atat de multa putere si potential in interiorul sau, incat poate face orice, iar norocul este floare la ureche, atunci cand stie cat de mult si cum sa-si foloseasca resursele interioare si potentialul nemasurat.

Cand spui ca „relatia la distanta nu rezista”, din start ai pornit cu stangul. Ai pus o eticheta si ti-ai trasat singur o limita. Spunand ca nu rezista, ai vizualizat experienta asta, iar subconstientul tau a inregistrat aceasta finalitate a relatiei.

Cred ca in jurul relatiei la distanta s-a creat un mit, o poveste pe care toata lumea a luat-o ca fiind adevarata si fiecare da verdicte in functie de  ceea ce a spus unul si altul despre distanta fizica dintre parteneri.

Oricine poate spune orice. Fie ca vorbim de studii, despre experintele personale sau ale celor din jur. Ceea ce traiesti nu este decat o materializare a ceea ce gandesti si simti.

Daca s-a intamplat sa nu reziste o relatie la distanta, asta nu inseamna ca nici una nu are nici o sansa. Daca tu ai avut o relatie care s-a incheiat, nu spune nimic despre relatia pe care o ai acum sau pe care le vei avea. Si nici ca o alta relatie la distanta nu va rezista doar pentru ca ai mai avut parte de experinta asemanatoare.

Cand doi iti spun ca esti ametit, te duci si te culci, dar cand relatia la distanta nu rezista, o faci sa reziste (daca iti doresti cu adevarat) pentru ca poti sa faci asta. E doar realitatea unora, nu este o realitate generala, nu este realitatea ta. Nu este adevarul absolut. Nu este adevarul tau.

Aceeasi experienta, realitate diferita

Iar  realitatea asta depinde doar de tine. De gandurile tale si de increderea ta in tine si in iubire.  Depinde doar de tine. Are sanse daca ceea ce simti este mai puternic decat ceea ce gandesti. Daca iar vei lasa vocea mintii sa vorbeasca mai mult decat e necesar, mai mult decat vocea inimii, atunci realitatea ta va fi la fel.

Daca nu schimbi nimic, nimic nu se va schimba. In acest caz, tot ce trebuie sa schimbi este gandirea. Nu mai privi relatia la distanta dintr-un singur unghi. Nu o mai trata ca fiind ceva trecator. Nu te mai gandi la ce va fi, tu doar traieste ceea ce este.

Ingrijorarea nu face parte din povestea ta de iubire. Daca doar te ingrijorezi pentru ceea ce va fi sau crezi tu ca va fi, atunci nu vei mai avea timp sa traiesti, sa simti, sa te bucuri enorm pentru fiecare moment – aceasta bucurie de acum, iti da increderea, optimismul, energia pentru ceea ce urmeaza.

Iar ceea ce urmeaza depinde in mare parte tot de tine si de ceea ce simti tu, de ceea ce simtit voi, unul pentru celalalt. Ceea ce simtiti este infinit mai puternic decat orice distanta si orice gand. Distanta nu-ti spune niciodata ce simti. Nu-ti asculta mintea si nu te lasa influentat de exterior.

Daca te concentrezi pe distanta, sentimentele pica intr-un con de umbra  si umbra asta, neoprita la timp, va va acoperi sufletele si sentimentele. Si atunci da, distanta a ucis iubirea, distanta este vinovata pentru acest esec sentimental.

Dar asta nu se petrece intamplator, ci pentru ca unul din voi sau amandoi, v-ati identificat si asociat relatia cu distanta si orice alta piedica reala sau inchipuita.

Nu distanta e cauza relatiilor tale esuate, ci iubirea!

O relatie se construieste, nu se lasa la voia intamplarii. Nu poti sa dai vina pe distanta fizica dintre voi, cand tu stii prea bine ca o realtie fara iubire, indiferent ca e la distanta sau dimpotriva, nu va rezista niciodata.

Cand te concentrezi pe distanta si pe ceea ce, aparent va desparte, iubirea se scurge, se pierde pe drumul indiferentei. Distanta desparte corpurile, dar niciodata sufletele a doi indragostiti. Poate ca nu sunteti fizic unul langa altul, dar iubirea va tine apropiate inimile.

Cel mai important este sa te simti unit de sufletul persoanei iubite, sa simti iubirea care va tine intr-o continua legatura sufleteasca.  Ce sansa ar avea o relatie cu o persoana pe care o vezi zilnic, dar pe care nu o simti aproape de inima ta? Exact, nici una!

Cel mai important este sa-l porti pe cel iubit in suflet, nu sa-l ai fizic alaturi in fiecare clipa. In timp ce trupurile stau lipite, sufletele voastre poate cauta separat implinirea. Distanta dintre suflete este mult mai dureroasa si mai greu de suportat decat orice distanta masura in kilometri.

Ochii care nu se vad prea des, ofera  sansa inimii sa se atinga in fiecare zi intr-un dans al iubirii. Ofera sansa cunoasterii profunde a iubirii neconditionate,  in care poate trai doar sufletul, in care dragostea primeaza si piedicile nu exista.

Adevarata relatie de iubire

Este cea dintre sufletele voastre. Adevarata iubire se traieste cu sufletul. Adevarata relatie se desfasoara pe un plan nevazut, necunoscut mintii.  Adevarata relatie de iubire se consuma, se traiesti si se dezvolta in interior, nu in exterior.

Adevarata relatie nu o ai cu omul, ci cu sufletul lui. Asadar, nu te grabi sa-l cunosti corpul, cunoaste-i sufletul si  iubeste-l. Adora-l. Contopirea sufletelor este mai importanta decat contopirea si unirea trupurilor voastre.Simte cum are loc transformarea , cum sufletele se unesc, iar intre ele nu poate patrunde nimeni si nimic din afara.

Da, cred cu tarie ca sufletele sunt fericite, danseaza si  se iubesc, oferindu-se unul altuia inca de la inceput. Ele nu au nevoie sa cunoasca nimic altceva, nu vor sa vada corpul, ci doar sa se iubeasca. Si o fac, iar fericirea este fara margini.

Nu-ti refuza sansa la iubire

Stiu ca a nu avea pe cineva aproape, atunci cand il iubesti foarte tare, este foarte greu. Ti se pare imposibil, simti ca nu poti rezista, dar crede-ma, iubirea ce va leaga este puterea care va tine aproape, desi sunteti atat de parte fizic.

Gandeste-te orice urma de indoiala, orice confuzie si teama pe care o ai, va duce la destramarea oricarei relatii.

Gandeste-te ca apropierea fizica, nu reprezinta nici un fel de garantie pentru relatia voastra, caci pot aparea altii factori care sa duca la despartire.

Nu distanta este pericolul principal intr-o relatie, ci lipsa iubirii care sa va uneasca atat de tare, incat nimeni si nimic sa nu va desparta.

Gandeste-te de cate ori ai dat cu piciorul iubirii si fericirii, doar pentru frica a pus stapanire pe tine. Acolo unde primeaza teama, iubirea nu mai are loc si nu isi mai poate face simtita prezenta.

E mai usor sa ai o relatie la distanta decat sa scrii despre ea

Stiu, deja ca zambesti acum. Asta era si scopul.  Cred ca daca nu as scrie cu umor, unele articole ar fi atat de suparate pe mine , incat le cred in stare sa ascunda bine de tot mesajul pe care ar trebui sa ti-l transmita.

Cu umor sau fara, iti spun toate astea cu drag si cu siguranta pe care mi-o daruieste acum propriul suflet.

Relatia de cuplu, chiar si relatia la distanta, se baseaza pe iubirea ce se simte, iar ca sa scrii despre o astfel de relatie, trebuie ca informatia sa treaca prin filtrul mintii. Sentimentele si gandirea se cam bat cap in cap si se cearta mereu, caci fiecare se crede cea mai importanta.

Relatia la distanta este la fel de frumoasa, de intensa si plina de iubire. Relatia la distanta rezista atata vreme cat iubirea va uneste, atata  timp sau pana cand cand esti implinit si fericit. Rezista atat cat voi credeti si simtiti iubirea, care va tine sufletele imbratisate.

In timp ce las pe orice sa creada orice, eu iti spun ca: cea mai importanta este si va ramane iubirea. Fara ea totul devine imposibil.

Inspiratie~

In acest articol m-am gandit sa scriu despre INSPIRATIE. Inspiratia este forta creatoare – in orice, oricand, oricum, indiferent de unde vine aceasta.

Fara inspiratie, creatia ar fi imposibila. Fara inspiratie, nu ar exista nimic din tot ce exista. Inspiratia este singura forta care ne conecteaza la perseverenta, la evolutie si la rezultate. Doar asa se poate.

Te-ai gandit vreodata ce s-ar fi intamplat cu viata ta, daca cei care au inventat tot ce ne face noua astazi viata usoara, nu ar fi avut inspiratie? Cel mai probabil, ar fi fost mult mai dificila, in unele cazuri, iar in altele ar fi fost banala.

Tot ce exista, ce vezi, ce atingi si iti imbunatateste astazi calitatea vietii, a fost candva ideea cuiva, inspiratia cuiva. Stiu ca acum totul pare banal, dar incearca sa-ti imaginezi viata fara ceas, telefon, masina, farfurii si tacamuri, fara pat, masa si scaune, fara orice astazi iti bucura viata.

De cate ori ai multumit pentru tot ce ai acum? De cate ori te-ai gandit ca inspiratia unui necunoscut ti-a salvat viata?

Eu multumesc vietii oricand, ii multumesc si acum pentru tot ce mi-a dat, imi da si mi-a pregatit deja. Ii multumesc pentru lectii, pentru momentele in care m-a aruncat la pamant si m-a ajutat sa ma ridic. Multumesc mult si celei care astazi m-a inspirat sa scriu acest articol.

Ce ma inspira intotdeauna

Inspiratia este una din caile prin care noi ne reamintim ceea ce stiam deja. Da, cred cu tarie ca stim deja totul, dar uneori uitam ca stim. Si avem nevoie de surse care sa reaminteasca. Trebuie doar sa deblocam, sa inlaturam limitele, sa descuiem lacatale.

De foarte multe ori aud informatii ca mi se par atat de cunoscute, pe care realizez ca eu le stiam deja – adevarat, poate le stiam in alta forma, cu alte cuvinte, dar esenta informatiei exista intotdeauna in mine.

Inspiratia curge prin mine, iar daca ar trebui sa-ti raspund, folosind un singur cuvant la intrebarea: „Ana, ce te inspira intotdeauna?”, ti-as spune: TOT. Si mai simplu, dar tot cu un cuvant: VIATA. Acesta este adevarul meu. Inspir si ma inspira tot ce ma inconjoara.

Sunt sursa de inspiratie si am in jur surse de inspiratie infinite, asa ca nu am cum sa ma opresc aici cu raspunsul meu. Pana la urma, acest raspuns poate fi dat de fiecare, dar trebuie sa existe si ceva care sa faca diferenta.

Ce anume din tot si din viata, ma inspira cel mai des?

Uite aici diferenta de care vorbeam mai sus. Inspir si ma inspira: Inspir cu atitudinea mea, cu modul meu de a gandi, cu ceea ce scriu, cu acest articol. Inspir cu zambetul si veselia mea, inspir cu bunatatea, cu starea mea de bine, cu sensibilitatea. Inspir pe altii cu stilul meu de viata.

Inspiratia este peste tot, dar depinde de cat de prezenta sunt atunci cand susele de inspiratie imi apar in cale, in fata ochiilor. Ma inspira tot in viata, dar cel mai des :

Fiecare zi

Ca fiind o noua sansa la fericire si implinire. Fiecare zi este o noua viata care imi este daruita cu un singur scop: sa nu renunt, sa fiu mai buna in ceea ce fac, sa fiu mai buna cu cei din jur, sa fac mai bine ceea ce fac, sa daruiesc mai mult din ceea ce am si sunt, sa devin o varianta mai buna a mea.

Culorile: albastru, rosu, verde

Sa-ti spun si de ce ma inspira aceste culori cel mai des?Albastrul reprezinta claritatea pe care o primesc intotdeauna atunci cand am nevoie, oricat de grea ar fi situatia prin care trec, oricat de neclar si dificil ar fi sa inteleg si sa iau decizia cea mai potrivita pentru mine. Rosul reprezinta iubirea din tot si din toate, este iubirea din mine pe care trebuie sa o pun la baza fiecarui lucru pe care il fac. Oricand. Verdele reprezinta energia vindecatoare pe care o detin in orice situatie si pe care trebuie sa o folosesc atunci cand nu ma simt bine cu mine sau cu ceea ce se intampla in exterior.

Natura

Multe din subiectele abordate pe site sau pe pagina de facebook, le-am simtit in natura. Multe idei pe care le-am pus in practica m-au „lovit” in momentul in care stateam in curte. Unele articole le-am scris in mijlocul naturii.

Copiii

Sunt cea mai buna sursa de bucurie, veselie si detasare de la griji si problemele cotidiene. E minunat sa ma inconjor cu energia lor, sa iau parte la bucuria si descoperirile lor. Ma bucura fiecare moment petrecut in preajma lor. Ma inspira replicile, joaca, zambetul lor cristalin, usurinta cu care se inveselesc si uita de cearta si suparari.

Cartile si lectura

Este cea mai util si frumos mod in care aleg sa ma las inspirata si ghidata. O carte imi ofera cel mai bun mod de a petrece timpul liber sau timpul in care astept ceva, pe cineva sau undeva. O carte este un cadou inspirat pentru o cititoare in serie. Intr-o carte este un intreg univers, este o enciclopedie , inspira cu povesti si solutii, este sursa de imbogatire la nivel mental si sufleteste.

Oamenii pe care ii intalnesc

Căci fiecare om pe care il cunosc sau il intalnesc in viata, este un mesager, un prieten care imi preda o lectie sau imi reaminteste ceea ce am uitat. Ma invata si ma ajuta sa evoluez, sa constientizez, sa inteleg, sa reusesc tot ceea ce imi propun.

Locurile in care ajung

Viata ma poarta peste tot si oriunde as merge, locul este incarcat de energie si de lectii pe care este nevoie sa le invat, sa le cunosc si sa le aplic pe mai departe.

Muzica

Imi ofera relaxare, liniste, raspunsuri la intrebari, idei. Este sursa de bucurie si energie. Chiar si confirmari ca sunt pe calea cea buna sau, dimpotriva, trebuie sa schimb directia, ca am mai multe optiuni.

Provocarile, zambetul si tristetea

Atunci cand spun DA unei provocari, spun DA energiei si inspiratiei de care am nevoie pentru a duce provocarea pana la capat. Zambetul si tristetea – in fiecare este puterea de a merge mai departe. Cand zambesc, merg mai departe..cu incredere. Cand sunt trista, merg mai departe cu credinta, cu speranta si cu mesajul din spatele tristetii mele.

Propria persoana

Reactii, sentimente, momente de calm si claritate, sentimente, ganduri, cuvinte, idei exprimate sau nu, momente in care devin propriul meu observator.

Inspir viata si viata ma inspira

Iti multumesc tie, draga cititor pentru ca ma inspiri cu povestea ta, cu intrebarile pe care ai incredere sa mi le adresezi. Pe tine ce te inspira intotdeauna? Cine te inspira cel mai des?

Story of my life

Am plans pana am ramas fara cuvinte, fara trairi, fara sentimente, fara ganduri. O ceata totala. Si in ceata asta, atat de deasa, mi-am pierdut sufletul. Am ramas aceeasi fiinta, dar rece, distanta, trista. Aceeasi fiinta, dar cu un imens gol in locul sufletului. Mi-aduc aminte cum incercam sa-l gasesc, cum il strigam, cum il imploram sa se intoarca. Ma simteam atat de parasita si imi era atat de frig. Imi era teama pentru prima oara. Alergam in mii de directii diferite, obosita, sfasiata de dorinta de a simti ceva, strapunsa de raceala care se simtea in mine. Apoi, am lesinat. Sau poate am cazut . Nu-mi mai amintesc in ce moment am deschis ochii. Dar, imi amintesc ca intunericul se ridicase, ceata se evaporase iar eu ma aflam pe un covor verde, pufos , care mirosea a iarba si a vara. Era atat de placut. Simteam pentru prima oara dupa mult timp. Parfum. Culori. Armonie. Liniste. Caldura. Imi simteam sufletul. Ii auzeam bataile rapide si puternice. Stiam ca s-a intors. La fel de puternic, la fel de cald , la fel de iubitor. Si odata cu el, m-am intors si eu. Vindecata. Dispusa sa iubesc din nou. Dispusa sa visez din nou. Dispusa sa sper din nou. Iar si iar. Si atunci, in acel moment, mi-am dat seama ca sufletului nu-i trebuie decat o clipa sa-si traga rasuflarea, sa-si invinga teama. O clipa si este complet refacut. In principal,trebuie 

sa ne calcam peste orgolii si sa ne invingem temerile.

 

Timpul

Timpul este un prieten bun. Ne ceartă, ne mângâie, ne bucură, ne rănește, dar în fond este cel care ne învață să prețuim cu adevărat lucrurile importante. Timpul este cel care diferența dintre un rău sau bine, dintre adevăr și minciună, dintre realitate și vis. Este cel care cerne prin sita sa prieteniile adevărate, sentimentele curate, oamenii care merită cu adevărat iubirea ta.
De cele mai multe ori, nu dăm importanță lecțiilor, nu dăm interes propriei vieți . Ne trezim mult mai prea târziu din marea necunoscută în care am naufragiat și nu ne dăm seama cum ajuns acolo, unde am greșit, unde am rătăcit drumul. Suferim din dragoste, suferim din dezamăgire, suferim din iluzii. Ne agățăm de trecut fiindcă nu știm să facem altceva, nu știm că există o viață dincolo de tristețe, singurătate și durere. Ne doare sufletul și nu știm cum să-l vindecăm. Simțim un gol înăuntrul nostru și nu știm cu ce să-l umplem. Ne îndepărtăm de oamenii care contează, de suflete frumoase și ne închidem într-o cameră cu trecutul.
Timp. Asta este tot ce ne trebuie. Timp să uităm, să iertăm, să înțelegem, să plângem, să ne vindecăm. Timp să iubim din nou, să sperăm din nou, să visăm din nou, să credem din nou. Timp în care să meditezi, timp în care să plănuiești, timp în care să gândești și să te maturizezi. Nimic nu este mai important și mai binefăcător pentru suflet decât timpul.

Daca ai stii..

* cât de mult mă doare să-ţi citesc trecutul  şi să-mi dau seama că meritai mai mult…

* cât mă doare să-mi răsfoiesc singură paginile trecutului meu şi să resimt durerile…

* câtă nevoie am de o îmbrăţişare, dar nu am curaj să-ţi mai spun şi nici putere să recunosc…

* cât însemni pentru mine şi cât de fericită sunt în preajma ta…

* cât de bine ne completăm rănile…

* cât îmi doresc să te ajut să redescoperi frumosul şi să uiţi urâtul…

* cât mă doare distanţa…

* cât aş da să te văd zâmbind cu adevărat…

* cât îmi doresc să fii fericit  cu cineva care să te merite cu adevărat, fiindcă eu am dat-o în bară şi egoista din mine nu a ştiut să aştepte…

* cât m-ai ajutat să uit, să iert şi să trăiesc…

* cât îmi displace că ne certăm şi am uitat să ne simţim bine unul în preajma celuilalt…

* ce gust au lacrimile pe care uneori le mai scap pe neaşteptate, seara în pat…

* cât de rău mi-e acum şi ce bine îmi era atunci…

* ce  rece poate fi uneori singurătatea şi cât de singură mă simt printre atâţia oameni…

* că de fiecare moment din viata mea,gândul mă poartă tot la tine…

* cat de mult ma doare sufletul cand esti trist...

* cum mă agit toată dacă nu ştiu nimic de tine...

*cat de dor imi e de tine si de momentele petrecute impreuna..

*cat de mult Te IuBeSc ...

Indrazneste !!!

Îndrăznește să ai curaj. Îndrăznește să visezi. Îndrăznește să iubești. 
Îndrăznește să fii tu, să fii bun, să fii generos, să fii de neînlocuit. 
Îndrăznește să-ți depășești limitele, să-ți învingi temerile, să te debarasezi de trecut.
Ai curajul de a privii în față viața, cu onestitate, simplitate , modestie și nu te teme de consecințele propriilor alegeri. Încearcă să înveți din propriile lecții și bătălii și nu renunța niciodată la lucrurile sau persoanele care te fac fericit/a. Gândește-te întotdeauna la momentul prezent , la propria viață și nu îți încărca sufletul și mintea cu gânduri sau bârfe inutile. Marchează gol după gol în poarta propriei vieți îndeplinind pas cu pas visele pe care le ai în minte. Acceptă ceea ce ți se întâmplă cu detașare și credință, și nu-ți pierde niciodată speranța în ziua de mâine, în tine sau în persoanele dragi. Debordează întotdeauna de calm, relaxare, iubire și sufletul se va sincroniza cu mintea.
Îndrăznește să nu te mulțumești cu mai puțin decât meriți și nu-ți pierde niciodată încrederea și zâmbetul. Orice ai face , învață de la viață, de la oameni, de la tot ce te înconjoară și pune-o în aplicare ori de câte ori te simți pregătit/ă. Iubește fără teama că vei suferi, dăruiește celor din jurul tău mai mult decât vor crede că vor primi, nu face nimic cu jumătate de măsură, nu plânge din nimicuri, nu te mânia pe Dumnezeu, nu întoarce spatele celor aflați în nevoi. Răsplătește adevărul , curajul, omenia, compasiunea, iubirea și generozitatea și lăsă să treacă o zi fără să spui ” te iubesc ” celor pe care îi ai aproape de sufletul tău. Bucură-te întotdeauna de o zi nouă, de soarele dimineții, de gingășia și perfecțiunea prezentului, de dragoste, de parfumul unei zile de vară, de ploaia căzută din cer într-o zi senină, de curcubeu, de zâmbete, de fericire, de lucrurile și oamenii pe care îi ai alături. Aceasta este cheia care deschide ușa către fericire și împlinire sufletească.