Autocunoasterea

                            Autocunoasterea ....

       

‘Cunoaşte-te pe tine insuti: aceasta trebuie sa-ti fie o regula de viata, chiar daca nu slujeste neaparat la descoperirea adevarului. ‘  

Descoperirea adevarului e o munca de o viata. Iar „cunoaşte-te pe tine insuti” a reprezentat dintotdeauna cel mai important indemn al marilor intelepti ai omenirii catre noi, semenii lor. Se spune ca ignoranta este o binecuvantare. Pentru cei care se tem de ei insisi si de orice, asa o fi. Nu e foarte practic sa nu cunosti mai nimic despre tine si despre lumea reala in care traiesti. Dar pentru cei ce vor sa avanseze, sa caute, sa exploreze, sa se lupte, sa deschida noi drumuri, sa caute noi intelesuri, sa aduca la cunostinta lumii noi cai de a trai mai bine, binecuvantarea o constituie insasi cunoasterea interioara pe care o acumuleaza in „calatoria” lor. Intr-adevar, nu exista o comoară mai mare. Oricine a pornit si a inaintat cu sinceritate si cu inima deschisa pe acest drum v-ar spune ca nu ar schimba pe tot aurul din lume ceea ce a obtinut in propriul sau interior. Pentru ca, de fapt, nu exista echivalent.

Autocunosterea sau cunoasterea de sine se dezvolta odata cu varsta si cu experientele prin care trecem. Pe masura ce persoana avanseaza in varsta, dobandeste o capacitate mai mare si mai acurata de a se cunoaste pe sine. Totusi, niciodata nu vom putea afirma ca ne cunoastem pe noi insine in totalitate, cunoasterea de sine nu este un proces care se incheie odata cu adolescenta sau tineretea.

Cine oare ar alege sa fie, sa faca si sa aiba in viata mai putin decat poate fi, face si avea?
Toti cei care nu cunosc faptul ca este posibil. Si adevarul e ca totul este posibil atunci cand ai cunoasterea interioara potrivita. Tot ce trebuie sa faci este sa-ti deschizi mintea – sa fii deschis la tot ce este nou si eficient de aplicat. Pe măsură ce schimbarea din interiorul tău – a gandurilor pe care le ai despre tine insuti, despre lume, viata, a emotiilor pe care le intretii, a corpului tau fizic – se produce relativ usor si de la sine, viata ta exterioara, tot ceea ce faci si ce obtii, se transforma in moduri uluitoare, nebanuite.

Confruntarea cu evenimente diverse poate scoate la iveală dimensiuni noi ale personalitatii, care sunt deja consolidate, insa cu care intram in contact numai in anumite contexte. Unul dintre aceste evenimente joaca un rol deosebit de important in cadrul procesului cunoasterii de sine. Este vorba despre momentul alegerii carierei, care – dupa cum afirma specialistii – poate fi asociat cu dobandirea identitatii profesionale, numai odata ce se realizeaza integrarea si adaptarea initiala la profesie. Exista insa situatii in care aceasta adaptare este resimtita in plan afectiv ca un soc, datorat confruntarii intre realitate si ideal, intre investitiile afective ale tanarului in activitatea profesionala si fedback-ul primit din partea angajatorului.

Sa alegi o profesie care nu se potriveste cu ceea ce esti si cu adevaratele tale dorinte este ca si cum te-ai privi intr-o oglinda care deformeaza imaginea. Insa este posibil ca intr-o zi aceasta sa se sparga si sa fie nevoie sa cumperi o alta noua. Uitandu-te in ea, vei putea fie sa constati ca nu este nicio diferenta, fie ca exista discrepante intre imaginea veche si cea noua, aceasta experienta avand in unele cazuri efecte pozitive sau negative in planul imaginii de sine, si deci, al cunoasterii de sine.

Si este bine sa stii ca poti avea surprize placute sau neplacute cand te vei vedea asa cum esti cu adevarat in context profesional…sau poti sa constati ca esti neschimbat, ceea ce inseamna ca ai atins un nivel optim al cunoasterii de sine.

Asadar, sa pornim explorarea in interior. Cu cat ne vom ”afunda” mai adanc in studiu, cu atat ne vom aminti, vom respecta si vom intelege sfaturile milenare : cauta si vei gasi, bate si ti se va deschide, cere si ti se va da, afla tot si alege ce e mai bun pentru tine.